DESERTURI

                  Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte putine precipitatii, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatura de la zi la noapte.                                                                                                  

Deșerturi aride

In aceste pustiuri carența de apă, pământul uscat este cauza esențială, a lipsei vieții în regiune                                                                                        

Deșerturi nisipoase 

In ținut stratul superior este alcătuit din nisip în care predomină cuartul care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vantului sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

Deșerturi pietroase sau stâncoase 

In acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din crăparea rocilor cauzat de diferențele mari de temperatură și înghețului

Deșerturi cu pietriș 

 

Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialui adus de ghetari astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrala

Deșerturi de sare:

Au luat naștere în regiuni aride unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.

Pustiuri de gheață

Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polara  sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din Antartica